Asociatia RENINCO ROMANIA

Reteaua Nationala de Informare si Cooperare
pentru integrarea in comunitate a copiilor si tinerilor
cu cerinte educative speciale

Buletin Informativ nr. 1, anul 7, săptămâna 7 – 13 ianuarie 2019

Cuprins:

      Noutăți de la Ministerul Educației Naționale

      14 vorbitori, 4 momente artistice și zeci de momente educaționale -  TEDxPiațaUniriiED

      Valori europene și recomandările societății civile în contextul Președinției României la Consiliul UE

      Apelul de proiecte "Educatie incluziva pentru copii si tineri in situatii de risc"

      Fundatia TELUS International Romania asteapta aplicantii pentru noi granturi de 100 000 de dolari in 2019

      Globalworth lansează Globalworth Foundation al cărei scop este să dezvolte și să susțină pe termen lung proiecte pe trei piloni principali: oameni, locuri și tehnologie

      Avem o educație virusată. Cinci simptome după care putem recunoaște boala școlii românești

La Mulți Ani cu sănătate și împliniri în 2019 !

Noutăți

v     [Consultare publică] Proiectul ordinului de ministru privind regimul manualelor școlare

Data publicării: 28.12.2018

Ministerul Educației Naționale supune procesului de consultare publică proiectul de ordin de ministru privind regimul manualelor școlare.

Ordinul de ministru are ca obiect reglementarea regimului manualelor şcolare, în conformitate cu prevederile următoarelor metodologii (prezentate, de asemenea, ca proiecte):  

• metodologia de evaluare a calităţii proiectelor de manuale şcolare pentru învăţământul preuniversitar (anexa nr. 1)
• metodologia de asigurare şi de gestionare a manualelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar (anexa nr. 2)
• metodologia de achiziţie a manualelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar (anexa nr. 3)

Propuneri, sugestii și/sau observații pot fi trimise pe adresa de e-mail This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it., în perioada 28 decembrie 2018 - 7 ianuarie 2019. 

https://edu.ro/consultare-public%C4%83-proiectul-ordinului-de-ministru-privind-regimul-manualelor-%C8%99colare

    14 vorbitori, 4 momente artistice și zeci de momente educaționale -  TEDxPiațaUniriiED

Sub sloganul „Educație care contează”, pe 15 februarie 2019, are loc la Teatrul Evreiesc de Stat din București evenimentul TEDxPiațaUniriiED.

Vor urca pe scenă profesori, elevi, traineri, psihologi, antreprenori, artiști, părinți, dezvoltatori de programe și/sau apps care au legătură cu educația. Invitații vor avea discursuri pe tema evenimentului încercând să aducă în fața publicului idei care merită răspândite cu privire la educația din România.

„Ne dorim ca prin acest TEDx dedicat educației să le oferim oamenilor idei educaționale sănătoase, pe care să le poată aplica și răspândi” a declarat Alex Vesa, managerul proiectului.„Ca învățător mi-am dat seama cât de important este să aplici metode diferite pentru a obține rezultate în funcție de nevoile copilului din fața ta. Din acest motiv ne-am gândit la împărțirea evenimentului în două părți: prima dedicată educației copiilor (fie că vorbim despre părinți, educatori sau lucrători de tineret) și a doua dedicată schimbărilor sistemice, pentru că toți facem parte dintr-un sistem și cu cât acesta se schimbă pe baza nevoilor celor din el, cu atât este mai de succes.”

Împărțit în două secțiuni, TEDxPiațaUniriiED va dedica prima parte creșterii copiilor, unde vom discuta despre rolul cuvintelor în educație, diferențele dintre copii, cum văd aceștia educația. Mergem și în zona pedagogiei alternative, de la educația artistică care folosește dansul sau instrumentele muzicale ca metode educaționale, nu de memorare, la cea teatrală și cum aceasta are beneficii în creșterea copiilor pe termen lung.

În cea de a doua parte vom vedea cum antreprenoriatul la facultate înseamnă o educație conectată la viața de zi cu zi a studentului, cum învățământul ar trebui să fie pentru toată lumea și vom discuta despre educația de calitate a copiilor din zonele defavorizate, vom vedea soluții pentru dezvoltarea unui sistem de învățământ sustenabil și diversificat care să pună copilul și nevoile lui pe primul loc, iar în egală măsură vom vedea ce înseamnă clasa viitorului prin testarea de aplicații menite să dezvolte și mai mult latura digital-educațională.

Moderatorul evenimentului este Adrian Cioroianu, trainer executiv, antreprenor, autor, organizator, de asemenea, a unei conferințe TEDx – asta ca să descriem doar o parte din activitatea și experiența acestuia.

Sub bagheta lui vor urca pe scenă: Paul Olteanu (senior trainer și executive coach), Brothers Family (trupă de dans), Alexandru Nicolau (elev), Cecilia Moței (psiholog și consultant ABA), Oana Neacșu (elevă), Crenguța Lăcrămioara Oprea (Coordonator Master interdisciplinar PED-ArtE), Rareș Florescu (artist), Ciprian Dudulea (student antreprenor), George Moroianu (student antreprenor), Corina Puiu (cofondator Teach for Romania), Ștefan-Adrian Apăteanu (CEO  Edu Apps), Vlad Topan (Fondator al Academiei Private), Marcel Căpraru (Președintele Asociației Alternative Pedagocice), Bogdan Glăvan (Profesor universitar de economie), Millo Simulov (regizor de film, scenarist și producător), Jean-Baptiste Manitou (Muzicoterapeut), Ana Maria Anghelescu (Antropolog).

Mai multe despre eveniment puteți afla pe site-ul dedicat: www.tedxpiatauniriied.ro

TED este o organizație non-profit devotată răspândirii ideilor, de obicei sub forma de discursuri scurte și de impact (18 minute sau mai puțin). TED a început în 1984 ca o conferință dedicată tehnologiei, divertismentului și designului, azi acoperind aproape toate subiectele -știință, antreprenoriat, probleme globale și multe alte teme- în peste 100 de limbi. Organizate independent, evenimentele TEDx ajută răspândirea ideilor în comunitățile din lumea întreagă.

TEDxPiațaUniriiED este un eveniment organizat independent, sub sloganul ”Educație care contează” și are ca scop răspândirea de idei legate de învățare indiferent de tipul ei. Participanților li se vor oferi idei și soluții care pot fi aplicate și implementate imediat.

sursa: Romania pozitiva, 27 dec 2018

    Valori europene și recomandările societății civile în contextul Președinției României la Consiliul UE

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) lansează sub egida Platformei RO2019 a societății civile brief-ul „Valori europene în contextul Președinției României la Consiliul UE”, despre importanța și provocările cu care valorile europene se confruntă în spațiul comunitar. 

Europa valorilor constituie una dintre cele patru teme prioritare ale Președinției României la Consiliul UE.

Documentul trece în revistă tema valorilor europene în construcția europeană și propune o serie de recomandări din partea societății civile, cu mai puțin de o lună înainte de preluarea Președinției Consiliului UE de către România, la începutul anului 2019:

• Valorile pro-europene şi pro-democratice trebuie susţinute activ de guvernele europene și organizaţiile societăţii civile, într-un context de regres continental al încrederii în mecanismele democratice.
• Drepturile omului, statul de drept, pluralismul, libertatea, demnitatea umană trebuie considerate valori nenegociabile şi trebuie promovate de către toți actorii scenei politice.
• Comisia Europeană trebuie să instituie un mecanism suplimentar de evaluare juridică a legilor adoptate pentru transpunerea Directivelor europene, astfel încât guvernele să nu poată folosi legiferarea la nivel naţional pentru a limita spectrul activităţilor societăţii civile.
• Guvernele naţionale care iniţiază acțiuni contrare prevederilor Articolului 2 TUE trebuie invitate de Comisia Europeană pentru clarificări, în cazul în care mecanismele interne de checks and balances nu reacţionează în faţa derapajelor.
• Comisia Europeană ar putea iniţia un program european comun de educaţie civică, apelând la expertiza societăţii civile, ţinând cont de faptul că segmentele cele mai dezamăgite de funcţionarea democraţiei sunt tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani.
• Un viitor Instrument al Valorilor Europene şi alte programe de finanţare dedicate prezervării cetăţeniei democratice şi europene trebuie decuplate de la guvernele naţionale, pentru a edifica un spațiu civic independent.
• Comisia Europeană poate extinde măsurile pentru a contracara centrele de fakenews și discurs anti-democratic, alături de un program de stimulare a jurnalismului independent.
• Comisia Europeană trebuie să instituie un mecanism de intervenție rapidă pentru atacurile împotriva societății civile în sens larg, astfel încât sindicatele, universitățile sau ONG-urile aflate în dificultate să se poată adresa UE pentru consultanță juridică și conservarea unui spațiu civic protejat de ingerințe nelegitime.

Brief-ul „Valori europene în contextul Președinției României la Consiliul UE” poate fi accesat integral la adresa:www.fdsc.ro/library/files/valori_europene_in_contextul_presedintiei_romaniei_la_consiliul_ue.pdf

sursa: Romania pozitiva, 18 dec 2018

    Apelul de proiecte "Educatie incluziva pentru copii si tineri in situatii de risc"

Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS), in calitate de Operator de Program pentru Programul "Dezvoltare locala, reducerea saraciei si cresterea incluziunii romilor" (Dezvoltare locala), finantat din Granturile SEE si Norvegiene 2014-2021, a lansat miercuri, 12 decembrie 2018, apelul de propuneri de proiecte "Educatie incluziva pentru copii si tineri in situatii de risc".

Apelul vizeaza cresterea gradului de incluziune sociala a copiilor si tinerilor din Romania si va finanta proiecte care vor contribui la asigurarea accesului acestora la o educatie de calitate, echitabila si incluziva, in raport cu nevoile fiecaruia. Proiectele finantate vor fi implementate la nivel regional sau national si se vor adresa copiilor si tinerilor in situatii de risc de abandon scolar/ parasire timpurie a scolii si celor cu cerinte educationale speciale (CES). Solicitantii eligibili sunt entitatile publice si organizatiile neguvernamentale (ONG).

Proiectele vor include masuri de sprijin pentru combaterea si prevenirea abandonului scolar/parasirii timpurii a scolii, precum activitati de identificare si monitorizare a copiilor si tinerilor in situatii de risc, sprijin educational pentru stimularea participarii sau reintegrarii scolare (mediere scolara, consiliere si orientare vocationala, activitati de alfabetizare, "scoala dupa scoala", "a doua sansa" s.a.), servicii sociale, sprijin material s.a. De asemenea, in vederea implementarii de masuri de sprijin pentru copiii si tinerii cu CES si/sau dizabilitati, sunt sustinute activitati de facilitare a identificarii si remedierii dificultatilor de invatare si psihocomportamentale, de ingrijire, asistenta si abilitare/reabilitare, servicii educationale, educativ-complementare, sociale si de socializare, desfasurate in forme de invatamant de masa, in contexte atipice (la domiciliu, in spitale etc.) sau in forme de invatamant special ori in relatie cu acestea. Alte activitati vor viza dezvoltarea resurselor umane din unitatile de invatamant si din sfera serviciilor sociale pe teme legate de educatia incluziva, imbunatatirea infrastructurii educationale si sociale, campanii de informare s.a.

Proiectele finantate in cadrul acestui apel vor aduce un impact semnificativ in viata utilizatorilor de servicii, urmand ca cel putin 4.400 de copii sau tineri aflati in risc de parasire timpurie a scolii si 440 de copii sau tineri cu CES sa primeasca servicii de suport, 1.800 de copii sau tineri sa isi imbunatateasca participarea scolara, 1.600 de parinti sa primeasca servicii de sprijin, iar 1.260 de cadre didactice sa fie instruite in ceea ce priveste lucrul cu copii si tineri in situatii de risc de abandon scolar sau cu cei cu CES.

In total, suma alocata apelului este de 8.581.978 euro, provenita din Granturile Norvegiene 2014-2021 (85%) si cofinantare publica (15%).

Valoarea minima a grantului care poate fi solicitat pentru implementarea unui proiect este de 500.000 euro, iar cea maxima este de 1.500.000 euro.

Termenul limita de depunere a proiectelor este 4 aprilie 2019.

sursa: http://www.frds.ro/index.php?id=138

    Fundatia TELUS International Romania asteapta aplicantii pentru noi granturi de 100 000 de dolari in 2019

Lansata in septembrie 2016, Fundatia TELUS International Romania a oferit in ultimii doi ani granturi in valoarea de 200 000 de dolari pentru 38 ONG-uri din mai multe judete din tara, venind in sprijinul a peste 3 000 de tineri prin proiecte educationale, reducerea ratei abandonului scolar si imbunatatirea calitatii vietii.

Cei 20 de beneficiari ai finantarilor din 2018 sunt asociatii care au demonstrat ca sunt alaturi de comunitatile din care fac parte si dezvolta programe pentru sustinerea nevoilor acestora, fiind alaturi de ei in mod constant. Fundatia TELUS International Romania a selectat pentru alocarea granturile proiecte urmatoarelor organizatii : Asociatia Ai vointa, Ai putere, Asociatia Lumina, Asociatia Spitale Curate, Fundatia Inocenti, Asociatia Merci Charity Boutique, Asociatia Mia’s Children, Fundatia PACT, Asociatia Pro ACT Suport, Asociatia Little People Romania, Asociatia Cartea Daliei, HOSPICE Casa Sperantei, Fundatia Support for Social Integration, Asociatia Save the Children Romania, Asociatia Cultural Center O Del Amenca, Organizatia Umanitara CONCORDIA, Asociatia Agapedia Romania, Asociatia Carusel, Asociatia Crystal Children, Asociatia Zero Gravity.

CSR-ul este parte din ADN-ul TELUS International. Credem cu tarie ca tot mai multe companii ar trebui sa-si asume misiunea de a face lumea un loc mai bun utilizand atat avantajele financiare de care dispun, precum si rolul activ pe care si-l pot asuma angajatii lor. Intrucat ne ghidam in permanenta dupa motto-ul ‘’we give where we live’’, ne respectam promisiunea fata de comunitatea in care ne desfasuram activitatea si vom continua sa sprijnim si pe viitor proiectele organizatiilor neguvernamentale din Romania - Grégoire Vigroux, Vice-President Europe, Marketing and Corporate Communications TELUS International.

Toate cele 161 de proiecte primite de-a lungul anului 2018 au fost evaluate de catre membrii board-ului Fundatiei care au ales sa ajute oferind din timpul si experienta lor. Ne bucuram ca au acceptat invitatia de a ne fi parteneri in acest demers: Eric Stab, CEO Engie Romania si Presedinte al Fundatiei, Grégoire Vigroux, VP Europe Marketing & Corporate Communications TELUS International, Fady Chreih, CEO Regina Maria, Liudmila Climoc, CEO Orange Romania, Tudor Giurgiu, regizor si fondator TIFF, Medeea Marinescu, actrita, Cristina Jianu, Director Financiar TELUS International, Ilinca Păun, CEO The Entrepreneurship Academy.

Prima sesiune de granturi din 2019 este deschisa aplicantilor pana pe data de 22 februarie. Acestia pot depune proiectele completand formularul online, iar criteriile de aplicare raman aceleasi: organizatiile non-profit trebuie sa fie inregistrate in Romania, sa propuna un program specific care sa implice tinerii sau familiile acestora, proiectul sa se deruleze pe durata anului 2019, iar valoarea acestuia sa nu depaseasca 5.000 USD.

Fundatia TELUS International Romania este o initiativa de responsabilitate sociala derulata de TELUS International la nivel global si sustine filosofia companiei de a darui acolo unde traim care s-a tradus, incepand cu 2005 in donarea a 2 200 000 de dolari pentru sustinerea celor 5 455 de proiecte cu impact asupra a peste 2 milioane de copii si tineri.

sursa: Romania pozitiva, 21 dec 2018

    Globalworth lansează Globalworth Foundation al cărei scop este să dezvolte și să susțină pe termen lung proiecte pe trei piloni principali: oameni, locuri și tehnologie

Globalworth, liderul pieței de clădiri de birouri din România și Polonia, lansează Globalworth Foundation, o organizație neguvernamentală al cărei scop este să dezvolte și să susțină pe termen lung proiecte pe trei piloni principali: oameni, locuri și tehnologie.

Astfel, compania va continua investiția în societate, începută în urmă cu 15 ani la inițiativa și cu suportul lui Ioannis Papalekas, fondatorul și CEO-ul Globalworth. Prin intermediul companiilor din grup și al angajaților săi, Globalworth a sprijinit organizații caritabile în proiecte care și-au propus să facă o diferență în comunitățile în care acestea își desfășoară activitatea.

„Am ajuns în România în vara anului 2000. Au trecut mulți ani de atunci și, privind în urmă, a fost un drum plin de provocări, evenimente și filantropie. Și acestea au făcut ca tot acest drum să merite. De-a lungul acestuia, am aflat că nimeni nu a devenit sărac pentru că a dăruit, pentru că doar dăruind putem să primim la rândul nostru și îi inspirăm pe alții să facă la fel. Povestea mea a început cu părinții și bunicul meu care și-au dedicat viața acțiunilor de filantropie și de susținere a comunității dintr-un mic oraș din Grecia. Pentru mine, Globalworth și România înseamnă acasă și sper ca drumul meu aici să fie definit de prietenii și de oamenii pe care i-am sprijinit, mai mult decât de alte reușite”, a declarat Ioannis Papalekas, CEO și Fondator Globalworth. „Iar astăzi lansăm Globalworth Foundation, ca o continuare a misiunii noastre de a investi în România, prin crearea unui mediu de lucru în care oamenii să se simtă ca parte a unei comunități – comunitatea Globalworth. Am investit în inițiative care sprijină oameni, pentru că am crezut întotdeauna cu tărie că suntem responsabili de dezvoltarea comunităților în care ne desfășurăm activitatea. Iar lansarea propriei noastre fundații este un nou pas pe care îl facem în această misiune. Scopul Globalworth Foundation este ca, odată cu trecerea timpului, oamenii care ne întâlnesc să simtă că într-adevăr ne pasă’’, a completat Ioannis Papalekas.

De-a lungul anilor, Globalworth a susținut atât o serie de fundații precum United Way România, Hospice Casa Speranței, Salvați Copiii, Fundația Renașterea, Make a Wish, Fundația Regina Maria, cât și instituții precum Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” și Școala Ioanid. De asemenea, compania a oferit numeroase burse școlare, a susținut atleți și evenimente sportive, iar acestea sunt doar o parte dintre inițiativele în care compania s-a implicat.

Prin intermediul Globalworth Foundation, compania își propune să consolideze programele de CSR ale grupului. Unul dintre principalii piloni pe care Globalworth Foundation își propune să îl susțină este educația, pornind de la ideea că fundația oricărei societăți este reprezentată de tineri, iar educația este baza pe care ne construim viitorul. O altă zonă de acțiune este sănătatea și accesul la servicii medicale. La fel de importante sunt și inițiativele care își propun să construiască locuri în care oamenii se pot întâlni, pot beneficia de educație, pot oferi ajutor pro bono pentru tineri și copii cu dizabilități și pot promova un stil de viață sănătos. Alături de acestea, Globalworth Foundation se va concentra și pe tehnologie prin diferite inițiative, precum incubatoare dedicate tinerilor cu idei inovatoare sau finanțarea tehnologiilor care, printre altele, pot aduce oamenii împreună.

Mai multe informații despre Globalworthpot fi găsite pe http://www.globalworth.com/

sursa: Romania pozitiva, 18 dec 2018

    Avem o educație virusată. Cinci simptome după care putem recunoaște boala școlii românești

Foto: Inquam Photos / George Călin

V-ați întrebat vreodată câți bani din bugetul pe educație cheltuie angajații statului pe deplasări în străinătate? Eu da. E informație de interes public – ar merita solicitată. V-ați întrebat vreodată și cu ce se alege educația românească de pe urma acestor deplasări – ce ajunge, dacă ajunge la copiii noștri în școli? Eu da. E tot informație publică și se consemnează în rapoarte – ar merita și ea solicitată.

Să zicem că nu banii ar fi problema (deși educația e oricum, dar numai prioritate pentru țara asta nu!), ci impactul. Decidenții ar trebui să se întoarcă inspirați, să lege relații pe termen lung cu parteneri din alte state, să vină cu soluții practice – ei sunt doar cei mai conectați la viața reală din școli, căci primesc atâtea situații din teren.... sau asta era din alt film?

Decidenții noștri, îmi pare rău că generalizez dar niciunul până acum n-a dovedit contrariul, nu s-au grăbit să raporteze public ce au descoperit în vizitele lor de lucru. Am fi aflat și noi, ăștia mai neplimbați, cum stă treaba prin alte țări. Ne-am fi ales, de la distanță, cu o părere avizată, cu o explicație care să facă lumină în mintea noastră cât să nu credem că toate bubele apar numai în capul nostru. Doar n-om fi noi atât de deștepți încât să ne punem probleme de nerezolvat...

Odată cu inspirația însă, mai ales oficialii, iau tot felul de practici care ne sabotează progresul, un fel de VIRUS internațional al educației. Pasi Sahlberg, autor finlandez, este cel care a dezvoltat conceptul de GERM în educație, acronim al Global Educational Reform Movement (Mișcarea Globală de Reformare A Educației). În doi timpi și trei mișcări ne dăm seama dacă o națiune a fost sau nu infectată cu acest virus necruțător, care nu doar că întârzie reforma reală a educației dintr-o țară, dar îi și epuizează resursele (din ce în ce mai puține mai ales în țările aflate în dezvoltare – cum e și cazul României). GERMenul a populat țări pe care, deși nu ne place să acceptăm acest fapt, România le ia drept reper: Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Canada, Olanda, Suedia sau Noua Zeelandă. Istoric, ne aflăm în momentul în care guvernele acestor țări au început să conștientizeze că au fost virusați și încep să ia măsuri pentru a combate virusul. 

Noi încă cităm măsuri care deja nu mai sunt de actualitate în aceste regiuni ale lumii. E un decalaj care ne trimite înapoi în timp, nu spre educația viitorului.

Cum recunoaștem virusul?

• Avem competiție între școli – credem că în educație se potrivește modelul de business conform căruia competiția naște calitate, productivitate și eficiență. Diferența e uriașă între cele două, căci colaborarea (și nu competiția) crește calitatea educației dintr-o școală, dintr-un oraș și dintr-o țară. Nicio școală nu este identică cu o altă școală. Nici nu poate fi, căci fiecare echipă de profesori are talente, viziuni, idei și proiecte diferite. Școlile nu vând propriu-zis un produs sau serviciu standard, ci accesibilitate elevilor și comunității la anumite experiențe de învățare și interacțiune. În plus, trăim vremuri în care cărțile și internetul ne oferă o gamă mai largă ca niciodată de idei – nici de-ar fi să predea un profesor vreme de 100 de ani și să nu se mai publice nimic, și tot n-ar parcurge toate ideile deja existente plus cele care se vor naște din acestea. Sharing is caring funționează mult mai bine în educație! Acesta este și principiul de la care a plecat înființarea Festivalului Internațional de Educație FIEdu, supranumit Revoluția prietenoasă în Educație – locul de joacă al tuturor actorilor din educație, unde pot experimenta și se pot inspira reciproc. Un fel de școală ideală, dar pentru adulți. La ce folos să am eu acces la atâția specialiști când mulți alți profesori pot avea impact asupra a zeci, chiar sute de elevi cu care lucrează anual? Dacă noi nu ne sprijinim între noi, atunci cine s-o facă?
• Avem învățare standardizată – plan cadru unic și rigid, manual unic, centralizare.. nimic mai limitativ pentru un profesor creativ decât acest context sinistru. De exemplu, Ministerul Educației Naționale propune ca la grupa mijlocie, copiii să învețe despre toamnă în a treia săptămână din luna octombrie, toți copiii, din toată România. Adică ce contează că avem copii care vor să afle mai multe despre mașini, dinozauri sau balene? Noi studiem toamna și basta! Nici faptul că nu scoatem copiii în curte sau în parc să experimenteze frunzele și ploaia, vântul și răcoarea nu mai contează. Copiii învață despre toamnă din cărți, se uită la filmulețe, colorează în contur. Noi vrem copii, tineri și adulți curioși, dar îi obișnuim de mici să-și păstreze curiozitățile pentru mai târziu. De la cele mai mici vârste putem permite flexibilitate în conținuturi și putem încuraja colaborarea dintre copil și profesori, dintre copii și implicarea părinților în funcție de interesele copiilor și de nevoile lor de învățare (că nu toți parcurg materia cu aceeași viteză). Firește, există profesori creativi și care fac din lecțiile lor un spectacol, doar că acest spectacol necesită timp de pregătire de regulă dedicat lecțiilor inspectate – altă aberație și aceste inspecții, un standard învechit și periculos prin ineficiența, lipsa lor de relevanță și încurajarea măririi distanței față de putere (inspectorul nu este Dumnezeul predării, ori dacă ar fi, musai inspectoratele ar trebui să afișeze filmulețe cu orele acestuia, ca să-l luăm cu toții drept reper).
• Ne concentrăm pe materiile de examen: matematică, română – de parcă ele sunt tot ce contează la finalul anilor de școală. Renunțăm la orele de muzică, arte, sport și turăm motorul la materiile care, credem noi, vor decide viitorul copiilor. Dar câți copii devin matematicieni sau lingviști? Veți spune că toți trebuie să știm să calculăm, să scriem și să citim. Corect, dar nu avem nevoie în viața de zi cu zi de noțiuni mai dificile decât cele învățate în școala primară. Iar dacă tot îi învățăm pe copii să citească, cum se face că apetitul lor față de lectură e atât de scăzut, iar România a ajuns țara cu o rată îngrijorător de mare de analfabeți funcțional? Suntem în pragul colapsului cu 40% rată a analfebetismului funcțional (învățarea înseamnă memorare, știm să citim, dar nu înțelegem mesajul și nu facem legătura dintre teorie și viața reală). Fiecare copil ascunde un talent, iar treaba școlii este să-l descopere. Cum? Prin experiențe diferite, prin stimularea creativității, educarea care vizează nu doar achiziția de cunoștințe și abilități, dar și sculptarea unor indivizi morali. Jane H., una dintre profesoarele mele la Universitatea Turku ne-a provocat să aducem la cursul următor cel mai de actualitate titlu care vizează educația – la noi se introduceau atunci camerele video la BAC. După ce a ascultat prezentarea mea, după ce și colegii mi-au adresat întrebări, Jane a avut o scurtă intervenție care încă mă urmărește: “Deci 12 ani copiii aceștia merg la școală. Ce anume au învățat ei la școală dacă n-au învățat nici măcar să fie corecți?”
• Tragem școlile la răspundere în funcție de rezultatele la examene – lipsa de încredere în elevi (amintită mai sus) se află în directă legătură cu lipsa de încredere în profesori – și ei produsul unui sistem, niciodată autonumiți la catedră (deci să nu mai înghițim scuza sistemului care dă vina pe profesorii pe care el însuși îi acceptă la catedră). Școli de elită și profesori cu renume versus școli de cartier și profesori care doar își fac treaba și nu ies neapărat în față – în toate acestea ne sunt educați zi de zi copiii. Matematic vorbind, este evident că avem mai multe școli de cartier, în sate sau comune decât școli de elită, așadar ar trebui să ne dăm seama de unde ne vin mai mulți absolvenți și unde ar trebui să ne uităm mai mult, să investim mai mult în profesori de sprijin (pentru a reduce considerabil șansele de a avea eșec școlar) și în oferirea unei mese calde care să-i atragă pe copii la școală. Toți profesorii își doresc ca elevii lor să reușească. Nu am auzit niciodată ca un profesor să se bucure că nu are impact, ba dimpotrivă! Cheltuim resurse și irosim energie cu examene standard în clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a și a XII-a. Aceasta este cea mai testată generație de elevi care a existat vreodată în România, dar și cea mai dezinteresată de școală, cea mai neînțeleasă și prin urmare cea care înregistrează rezultatele cele mai slabe. Nu există un singur motiv pentru care am ajuns în această fază a dezastrului, dar este evident că este un dezastru autoindus, prin decizii neinspirate și printr-o presiune și un control birocratic de sus în jos care nu aduce beneficiile așteptate. Apropo! Ce s-ar întâmpla dacă de mâine profesorii n-ar mai completa nicio condică sau planificare, dacă n-ar arăta niciun dosar inspectorilor sau experților ARACIP, ci i-ar invita să asiste la ore și să predea împreună, și-ar folosi acest timp să citească, să-și pregătească lecțiile împreună cu un coleg, să încerce metode noi de predare, să-i asculte mai mult pe elevii lor?
• Ca în orice economie de piață, ne alegem de unde cumpărăm – așa ne alegem și de unde accesăm educație pentru copiii noștri. Ce e greșit în asta, vă întrebați? Simplu: când ajungeți la camera de gardă cu o urgență medicală nu-l întrebați pe doctor unde a studiat și refuzați să vă ofere suport medical dacă nu vă convine răspunsul. Nici când urcați în avion nu le cereți CV-ul piloților și solicitați alți piloți pentru că nu considerați suficient de bune școlile absolvite de aceștia. Este un exercițiu de încredere absolută, fiindcă ne punem viața în mâinile acestor oameni. Prin urmare, ar trebui să ne întrebăm mai des dacă nu cumva e doar un mit al pomului lăudat – școlilor de elită, de multe ori cu clase supraaglomerate. Atenție, oricât de bun ar fi un profesor, tot greu îi va fi să lucreze cu 34-38 de elevi în clasă. O școală bună este aceea care poate replica, la nivel mai mic, societatea din care face parte. A face educație presupune și a-i introduce pe copii în lumea din care fac parte – dacă 50% dintre copiii români trăiesc în sărăcie, atunci de ce școlile de elită au poate 1-2% dintre elevi din această categorie socio-economică? Elitele se nasc oare doar în familiile înstărite cu părinți educați? Mă îndoiesc și mă întristez profund gândindu-mă că pierdem anual minți care ar putea schimba lumea. Cum știu copiii noștri cum arată de fapt România, dacă ei fie merg la școli centrale, fie la școli medii sau școli de periferie, cu copii asemeni lor? Cum asigurăm echitatea și cum ne așteptăm ca adulți fiind, aceștia să fie sensibili la situația celor aflați în dificultate?

Toate trăsăturile acestui GERM (germen, virus) se datorează faptului că vocile profesorilor nu sunt auzite, iar deciziile se iau în mod centralizat, dictate de mania puterii – nimic mai iluzoriu, căci nu poți avea controlul unui întreg sistem fiind așezat pe scaunul de la București, indiferent câte „situații” și „rapoarte” ai avea sub nas.

Unii sunt plătiți să țină ușa schimbării încuiată și cu zece lacăte. Voi încerca realizarea unui portret robot, iar asemănarea cu orice persoană cunoscută e pur întâmplătoare. Vă asigur că sunt doar niște avizi de putere care ne vorbesc de pe un norișor pe care îl fac să tune și să fulgere atunci când cineva le pune la îndoială profesionalismul. Se ascund acolo unde se simt cel mai bine, sub umbrela marii distanțe de putere (ei pe norișor, noi jos în noroi) și sunt profund individualiști, iar fiecare semn de libertate a vreunui profesor este neglijată, dacă nu chiar descurajată. Sunt îndeosebi bărbați, înflăcărați în masculinitatea lor (trecută de prima tinerețe) și cu o preferință evidentă pentru competitivitate (dar noi avem olimpici, școli de elită, etc) în detrimentul folosirii vocii lor pentru a unii oameni, bune practici și școli. Orice idee găsesc în țară sau în străinătate îi face să privească anxioși spre schimbare, neasumându-și riscul de a încerca metode noi – căci n-o fi tot risc acela de a nu schimba nimic. Tot la categoria risc, nu-și pun în pericol funcția prin propuneri sau măsuri care să provoace valuri sau să-i expună, preferând confortul zilei de astăzi, un salariu bunișor și un birou dichisit, cald și liniștit, decât o educație mai bună în viitor. Au idei fixe, sunt mândri de reușitele lor în plan intelectual, evită pe cât posibil să se afle în contexte care să-i declasese și nu se arată mai deloc flexibili. Peste toate acestea, îmbină (cred ei) elegant remarcile cu țintă către sfera de expertiză cu cele sexiste, mai ales dacă o doamnă sau domnișoară îi pun în oarecare dificultate.

Provocarea pentru mine (și cred că pentru noi) e să le coborâm norișorul pe pământ acestor experți, să-i lăsăm pe copii să se manifeste autentic atunci când avem controale de la ARACIP sau inspectori în vizită, să le așezăm frumos în brațe problemele reale cu care ne confruntăm. Să stăm la aceeași masă și să cautăm soluții. Nu suntem nici unii, nici alții mai deștepți câtă vreme educația românească se scufundă încet și sigur.

sursa: https://republica.ro/avem-o-educatie-virusata-cinci-simptome-dupa-care-putem-recunoaste-boala-scolii-romanesti?autor Alexandra Anton, 1 ian 2019

Toți pentru unul, unul pentru toți!